Residence Central Annapolis

Locatia excelenta a pensiunii Residence Central Annapolis, chiar in centrul BrasŸovului, va poate permite ca pe perioada sejurului dvs la BrasŸov saƒ vaƒ deplasati doar pe jos, distantele caƒtre toate obiectivele turistice fiind foarte mici:

Biserica Neagra

Biserica Neagra Brasov
Biserica Neagraƒ, unul dintre cele mai impunaƒtoare monumente din BrasŸov, dar sŸi din Transilvania, a fost construitaƒ  in doua etape.
IŽn anul 1383, sasii burghezi au strins bani pentru saƒvarsŸirea unei biserici de rit catolic, cu  hramul Sfantei Marii. Zeci de serii de mesŸteri au lucrat la constructie aproape 100 de ani. Printre ctitorii  laƒcasŸului se numaƒraƒ sŸi Iancu de Hunedoara care, In anul 1444, a stabilit ca zece maƒrci de argint (2,4 kg) din impozitul regal saƒ fie acordate constructiei bisericii.
IŽn anul 1689, In timpul unui puternic incendiu,  biserica a ars in mare parte.  Din pricina fumului care innegrise zidurile, laƒcasŸul  a primit numele de “Biserica Neagra.”Dupa incendiu, incepe reconstructia bisericii. Biserica Neagraƒ este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei, maƒsurand 89 de metri lungime s™i 38 de metri lat›ime, fapt pentru care atunci cannd a fost finalizataƒ a primit titlul de Cea mai mare bisericaƒ dintre Viena s™i Constantiopol.
IŽn aceastaƒ bisericaƒ incap circa 5.000 de persoane. Este o bisericaƒ de tip halaƒ in stil gotic tirziu, fiind formataƒ din cor, naos s™i turn. Din lungimea totalaƒ a construcs›iei, 31 m sunt reprezentas›i de cor, 42 m de naos s™i 16 m de baza turnului.
Corul se incheie printr-o secs›iune de nouaƒ laturi a unui hexadecagon. Trei perechi de coloane il impart in trei nave de inaƒls›ime egalaƒ. Pe latura sudicaƒ se aflaƒ o intrare micaƒ, destinataƒ inis›ial preos›ior, iar pe latura nordicaƒ a corului se gaƒses™te sacristia. Exteriorul corului este suss›inut de 15 contraforturi, pe fiecare dintre ele fiind ridicataƒ cite o statuetaƒ sub un baldachin. Contraforturile sunt prevaƒzute cu fiale in partea superioaraƒ.
Naosul este format din trei nave de inaƒls›ime egalaƒ s™i este impaƒrs›it de cele cinci perechi de coloane in s™ase travee. IŽn navele laterale, la aproximativ jumaƒtatea inaƒls›imii acestora, se gaƒsesc galeriile, iar pe latura vesticaƒ, galeria orgii. Naosul are patru portale, iar cel sudic conduce mai intii intr-un vestibul.
Orga mecanicaƒ Buchholtz, din Biserica Neagraƒ, este cea mai mare, unicaƒ sŸi functionalaƒ orgaƒ din sud-estul Europei. Orga are 3993 tuburi sŸi 76 de registre.
Biserica Neagra Brasov
Sunetul ei atrage in fiecare an organis™ti atit din s›araƒ cit s™i din straƒinaƒtate, care is™i doresc saƒ concerteze aici. La data construirii ei, se numaƒra printre cele mai mari orgi din Europa.
O statuie atipicaƒ pentru un laƒcasŸ de cult se  poate vedea pe contrafortul din partea nordicaƒ. Este vorba de reprezentarea unui copil care parcaƒ ar sta saƒ cadaƒ.
Legenda spune caƒ o calfaƒ foarte priceputaƒ in lucraƒrile de zidaƒrie s-a invoit saƒ intre in slujba mesŸterului insaƒrcinat cu ridicarea bisericii. Dindu-sŸi seama caƒ tinaƒrul il va depaƒsŸi sŸi ar putea saƒ ii ia locul   a devenit invidios pe ucenicul talentat. Gelozia i-a luat mintile sŸi a hotaƒrit saƒ il omoare -  i-a cerut baƒiatului  saƒ ia ceva de pe cornisŸaƒ sŸi cind acesta s-a aplecat, mesŸterul l-a impins.

Moartea ucenicului a adus, pentru o vreme, linisŸtea constructorului.
El a aflat, insaƒ,  de la ceilalti zidari caƒ baƒiatul il aprecia foarte mult sŸi vorbea foarte frumos   peste tot despre cit de priceput este mesŸterul saƒu.
Plin de remusŸcaƒri s-a gindit caƒ o saƒ isŸi curaƒte  o parte din paƒcat  sŸi  a ridicat in virful coloanei de unde l-a impins pe tinaƒr o statuetaƒ care reprezintaƒ un baƒiat aplecat. IŽn cele din urmaƒ nu a mai suportat, s-a autodenuntat sŸi a fost condamnat la moarte.

Piata Sfatului

Piata Sfatului Brasov

Piata Sfatului era in  Evul mediu locul in care in BrasŸov se organizau targuri atat pentru negustorii sasŸi s™i romani cat s™i pentru cei veniti din Ungaria. Se ajungea in piata prin strada Vaƒmii (actuala MuresŸenilor), iar langaƒ stradaƒ erau vaƒmuite maƒrfurile.
Casa Sfatului din centrul pietei, era locul unde fiecare negustor trebuia saƒ-s™i as™eze marfa, iar functionarii oras™ului se asigurau ca aceste locuri sa fie respectate.
In apropierea pietei se aflaƒ Biserica Neagraƒ, bastioanele Fierarilor s™i Graft, turnurile Turnul Alb s™i Turnul Negru precum Poarta s˜chei, Poarta Ecaterinei.
Piata Sfatului este probabil cel mai cunoscut s™i vizitat loc al Bras™ovului, unde sunt organizate diverse evenimente cultural artistice, concerte in aer liber ca „Cerbul de Aur”. IŽn cadrul unui proiect finantat de Guvernul Romaniei in Piata Sfatului din Bras™ov s-a montat o antenaƒ de internet , care permite accesul gratuit prin wireless.

Strada Republicii fosta Poarta de intrare in Cetatea BrasŸovului

Strada Republicii Brasov

De la Vila Kertsch ( actual magazin Modarom- dreapta la intrarea  pe str.Republicii),  masinile si carele trebuiau sa urmeze sensul unic, prin Bulevardul Ferdinand, ca sa ajunga în Piata Sfatului, actuala Stradă Republicii, fiind si atunci doar pentru pietoni.
Aceasta strada emblema a Brasovului, s-a numit candva Strada Portii, de la poarta principală a orasului care se afla în capatul dinspre  actuala Prefectura.
Sasii îi spuneau Purzengasse, iar ungurii Kaputca.
Strada Republicii s-a numit si Caldararilor, de la breasla care avea aici ateliere.
A purtat pentru o scurta perioada si numele Carol, iar acum e Republicii.
Înainte sa fie strada, la capatul dinspre poarta, „se îngropau cei secerati de ciuma din anii 1718 şi 1719, în cimitire improvizate“. Prin mijlocul strazii, trecea apa care venea din schei.
Dupa daramarea portii, cele mai frumoase cladiri erau, în afara de cea a lui Christian Kertsch, vecina cu Hotelul Continental (cu medalioane aurite şi parchete comandate la Viena), vila luxoasa a directorului de banca Maurer, casa cu doua etaje a Societătii Industriasilor (Gewerbeverein), casa magistratului orasului, casa lui Bachmeyer, cea a lui Gyerthanyfy, unde a functionat oficiul telegrafic.

Munteale Tampa

Muntele Tampa Brasov

Tâmpa  este un munte care apartine de masivul Postavaru, localizat în sudul Carpatilor Orientali (mai precis în Carpatii de Curbura ) si înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brasov.
Muntele este alcatuit în principal din formatiuni calcaroase formate în urma procesului de încretire a scoartei terestre.
Înaltimea maxima atinsa este de 960m , la aproape 400m deasupra orasului.
Mare parte a sa (150 ha) este instituita ca rezervatie naturala  de tip florisitc, faunistic si peisagistic, fiind declarata arie protejata de interes national.
La baza desemnarii acesteia se afla mai multe specii de animale (ursi, râsi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din tara noastra, pasari) si plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsana) protejate la nivel european.
Cele mai vechi urme de civilizatie de pe Tâmpa datează din vremea dacilor.
Arheologii au descoperit pe Tâmpa o fântâna cu oase din vremea lor, ceea ce demonstreaza ca aici s-a practicat un cult pagân.
În jurul muntelui devenit unul dintre  simbolurile  Brasovului s-au tesut numeroase legende, care mai de care mai tenebroase.
Se vorbeste ca Tâmpa a adopostit balauri, catacombe sau ca în subteran se afla  un rest de mare care ar inunda tot orasul, în caz de deversare.

Vedere Muntele Tampa Brasov